| Oana Radacina |
|
|
|
|
Astazi, 7 iulie 2009, ingerii aşteapta cu nerabdare inceperea unui eveniment unic din istoria pamantenilor romani. Treizeci de ingeri pazitori parasesc cerul pentru a se alatura unui grup de stundenţi si colportori. Ei au o misiune de indeplinit primita chiar din partea Regelui Universului. Ingeri, studenţi şi colportori vom lucra impreuna pentru a raspandi lumina adevarului in casele bucureştenilor. Vor fi amplasate zece standuri in zonele centrale ale oraşului. Stam la dispoziţia fiecarui trecator, oferindu-i urmatoarele servicii: masurarea tensiunii arteriale şi a procentului de grasime din organism, zambete, noi perspective de viaţa, incurajari, sfaturi şi carţi. Vad cum cuvintele scrise vor vorbi atator inimi. Puterea din spatele cuvintelor Ii apartine Duhului Sfant, care va ajuta omul sa-L cunoasca pe Isus. De aici o noua viaţa, un nou scop pentru existenţa atator pamanteni... Cat ma bucur pentru studenţi şi colportori, caci ei au venit sa ni se alature! Daca ar putea privi faţa Regelui Isus macar pentu o clipa, cat de fericiţi ar fi aceştia, caci ea straluceşte de o bucurie infinita.
Si eu, ingerul Teodor, sunt fericit. Sunt ingerul pazitor al unuia dintre studenţii care a venit, la chemarea Regelui, sa lucreze vara aceasta in colportaj, dar nu ma aşteptam sa vad un grup de pamanteni care Il iubesc atat de mult pe Rege.
Zorii nu se arata bine peste planeta Pamant, cand, deodata, imi vad colegii de lucru vorbind cu Tatal. Gradina şcolii unde sunt cazaţi pare a fi un loc atat de placut de inchinare. Din cand in cand, armonii de lauda se inalţa ca o jertfa placuta spre tronul Regelui nostru.
Proiectul „Student valdenz” a demarat cu succes. Am ascultat cu un deosebit interes experienţele fiecarui participant şi am asistat la instruirea acestora. Bucuria de a sluji, dragostea pentru Rege şi unitatea fraţeasca faceau ca atmosfera de pe Pamant sa semene cu cea de acasa, din cer. Momentele devoţionale in grup nu lipsesc. Mesajele ii incurajeaza pe slujitori sa-şi predea viaţa la piciorul crucii pentru o noua zi. Isus Insuşi va merge inaintea lor. Un colportor şi doi studenţi Il urmeaza. In spate, trei ingeri sunt bucuroşi sa li se alature.
Raman uimit sa constat ce trişti sunt pamantenii! Tristeţea lor intra in constrast cu feţele zambitoare ale colportorilor. O batranica cu faţa marcata de ingrijorare şi teama se apropie cu paşi marunţi spre stand. Au trecut doar cateva minute şi faţa ei radiaza acum de bucurie. Strange cu putere o carte la piept, apoi o saruta. Calea catre Hristos este singurul drum pe care şi l-a ales... De-abia astept reintalnirea dintre tanarul care i-a oferit cartea şi doamna aceasta pe Noul Pamant.
Privesc spre planta pamantenilor... Oamenii trec grabiţi, pierduţi parca in propriile neajunsuri. Zece candele inca sunt aprinse pentru cei care doresc o viaţa mai buna. Ce lucru minunat, ca o parte din cer va fi casa acestor oameni! Mi-e dor de ziua aceea… Dar pana atunci imi place sa privesc cum Duhul Sfant inspira lucratorii care transmit speranta. O masura bogata de putere a fost revarsata peste ei.
O doamna de cincizeci de ani imi intrerupe meditaţia. Este fericita – ceva neobisnuit in randul trecatorilor – şi cu un glas puternic se adreseaza unei tinere de la stand: „Aceasta este cartea vieţii mele, domnisoara! Aceasta carte mi-a schimbat viaţa... Cartea vieţii mele.” Cu mainile tremurande parca de o emoţie sfanta arata cartea Minte, caracter, personalitate subliniata in intregime. Inainte de a pleca mai comanda un numar de carţi pentu prietenii dumneaei. Cat de fericit sunt cand privesc lucratorii obositi cum prind puteri, vazand ca munca lor schimba vieti! Nu pot decat sa-L laud pe Rege.
Valdenzii au primit multe cadouri de la Tatal. Excursia de la Constanţa i-a facut conştienti de bunatatea si credinciosia Regelui. Spre amurg vad mii si mii de oameni pasind grabiti si veseli spre drumul care duce spre Noul Canaan.
Se lasa noaptea peste Bucuresti. Valdenzii au plecat spre casele lor cu inimile pline de bucurie. O, daca ar putea vedea lumina care staluceste de acum in atatea case...
|











